Fostul prefect de Constanța, Adrian Nicolaescu, din nou în instanță: a recuzat judecătorul, în dosarul instrumentat de DNA

fostul-prefect-de-constanta,-adrian-nicolaescu,-din-nou-in-instanta:-a-recuzat-judecatorul,-in-dosarul-instrumentat-de-dna

Sediul DNA Constanța. FOTO Cătălin SCHIPOR

Procesul penal al fostului prefect de Constanța, Adrian
Nicolaescu, trimis în judecată pentru abuz în serviciu, înaintează cu pași
mici, pe fondul cauzei. Luni a avut loc un nou termen, în care instanța a
analizat o cerere de recuzare a judecătorului.

Fostul prefect a făcut
cerere de recuzare a judecătorului Gabriel Mustață, de la Tribunalul Constanța.
Luni, 22 martie, instanța a respins ca nefondată cererea de recuzare, ceea ce
înseamnă că procesul va înainta ca și până acum, în aceeași formulă, iar următorul
termen a fost stabilit pentru data de 16 aprilie.

Adrian Nicolaescu este
acuzat de DNA de faptul că ar fi comis un abiuz în serviciu, după ce ”ar fi făcut toate demersurile pentru a împiedica
eliberarea unor titluri de proprietate către o persoană, care obținuse,
anterior, recunoașterea judecătorească a drepturilor sale, pentru o suprafață
de 19 hectare de teren amplasat în municipiul Constanța, pe malul lacului
Siutghiol”, după cum se arată în
comunicatul DNA. Dar, în realitate, așa cum am mai arătat, lucrurile par a nu
fi chiar așa. Asta pentru că, din câte se pare, la mijloc ar fi o eroare a unui
expert.

Confuzie între terenuri: unul la Constanța,
celălalt la Kogălniceanu

S-ar părea că acest dosar are
la bază o expertiză judiciară eronată. Spunem asta pentru că, așa cum am mai
arătat, vorbim despre două terenuri, asemănătoare ca denumire și ca suprafață,
dar situate în zone diferite ale județului.

Pe data de 17 mai 2002, Gheorghe Alexa a cumparat mai multe parcele de teren în intravilanul municipiului Constanța, fiind întocmite în acest sens cinci contracte de vânzare-cumpărare, prin care Alexa a dobândit dreptul de proprietate asupra a circa 19 hectare de teren intravilan (Solele A510/1, A510/2, A510/3, A510/4, A510/5 și A498/2/3 -Constanța).

Separat, în localitatea
Mihail Kogălniceanu, Zoea Rădulescu – reclamanta în dosarul fostului prefect
Nicolaescu –  a făcut demersuri privind
restituire a dreptului de proprietate funciară și a dobândit, prin moștenire de
la defunctul Puiu Aristide, dar fără a deține documente, dreptul de
proprietate asupra unui teren extravilan de 19 hectare (sola A510-Mihail
Kogălniceanu). Înainte de asta, Puiu Aristide solicitase Comisiei Locale
de Fond Funciar a comunei Mihail Kogălniceanu reconstituirea dreptului de
proprietate de la Puiu Steliana, susținandu-și cererea prin declarațiile a doi
martori, respectiv, George Cușa și Ecaterina Coitu, care au confirmat dreptul
de aproprietate al acestora.

Mergând mai departe, în luna
octombrie 1999, Comisia Județeană de Stabilire a Dreptului de Proprietate
asupra Pământurilor a validat propunerea Comisiei Locale și a dispus înscrierea
lui Zoea Rădulescu, ca locator CERES SA-Mihail Kogălniceanu, asupra terenurilor
agricole extravilane din aceeași localitate.

Doi ani mai târziu, în
 octombrie 2001, printr-o nouă hotărâre, Comisia Județeană a revalidat
propunerile față de aceleași terenuri agricole extravilane din Mihail
Kogălniceanu.

 în 2003, Zoea Rădulescu a
promovat o acțiune judecătoarească care i-a dat câștig de cauză, în 2003, și a
obligat, astfel, Comisia Județeană  Constanta de aplicare a Legii fondului
funciar să elibereze titlul de proprietate ca urmare a reconstituirii dreptului
de proprietate, conform propunerii Comisiei Locale. Astfel, s-a dispus ca
sola A510 (extravilan), în suprafață de 19 hectare, de pe raza UAT Mihail
Kogălniceanu, sa îi revină Zoei Rădulescu.

Numai că, Alexa Gheorghe deținea,
la rândul său, sola A510,  cea aflată pe raza UAT Constanța, pe malul
lacului Siutghiol, în zona centrelor comerciale Tom-Carrefour, la aproximativ
25 de kilometri distanță de localitatea Mihail Kogălniceanu.

Pentru a simplifica puțin
”tabloul”, pe înțelesul tuturor,  Zoea Rădulescu deținea 18 hectare din
sola A510 – Mihail Kogălniceanu (învecinată cu drumul de exploatare DE498,
în apropiere de comuna Cogealac), iar Alexa Gheorghe detinea circa 16
hectare din sola A510 Constanța și sola 498/2/3 Constanța (învecinata cu
sola A510 Constanta).

S-a creat, astfel, o confuzie
între cele două terenuri, iar în urma unei expertize extrajudiciare, făcute de
expertul  Florin Dumitrescu ”din birou”, fără o deplasare în teren, s-a
stabilit că ”lacul Siutghiol se află în Mihail Kogălniceanu și că terenurile
lui Alexa Gheorghe sunt aceleași cu cele ale lui Zoea Rădulescu, deși între ele
erau peste 25 kilometri distanță”, potrivitordonanței emisă de
procurorul Teodor Niță,citat de luju.ro, Niță fiind cel care a instrumentat,
inițial,a cest dosar, înainte de a fi preluat de DNA.

Trecând peste alte demersuri,
în 2010, Judecătoria a decis anularea ambelor titluri de proprietate, și față
de Zoea Rădulescu, și față de Alexa Gheorghe, decizie menționută și de
Tribunalul Constanța, în 2011, decizie prin care s-a stabilit, definitiv și
irevocabil, obligarea Comisiei Județene de Fond Funciar să elibereze titlul de
proprietate pe amplasamentul din Constanța în favoarea Zoei Rădulescu,
perimetru care, de fapt, aparținea, de drept, lui Alexa Gheorghe.

Iar de aici urmează partea în
care fostul prefect, Adrian Nicolaescu,  ar fi împiedicat eliberarea unor
titluri de proprietate către Zoea Rădulescu, care obținuse, anterior, prin
confuzia făcută intenționat sau nu, recunoașterea judecătorească a dreptului de
proprietate, pentru terenul de pe malul lacului Siutghiol. Numai că, din câte
se pare, fostul prefect a înțeles că este vorba despre o eroare.

Daniel ALBU

Leave a Reply